Pe 2 august 2026 au devenit aplicabile obligațiile de transparență din AI Act — partea care privește cele mai multe firme din România. În aceleași zile, prin presă a circulat că „AI Act-ul a fost amânat”. Amândouă sunt adevărate — dar despre lucruri diferite, iar confuzia dintre ele face ca multe firme să creadă că nu le privește nimic.
Ghidul ăsta separă cele două. Începe cu esența, în cinci rânduri. Continuă cu tot restul, pentru cine vrea să înțeleagă în detaliu.
Dacă atât ți-a trebuit, ai terminat. De aici încolo e detaliul.
Ce este, de fapt, AI Act
Este un regulament european — Regulamentul (UE) 2024/1689 — care stabilește reguli pentru sistemele de inteligență artificială folosite în Uniunea Europeană. A fost modificat în iulie 2026 printr-un al doilea regulament, cunoscut ca „Digital Omnibus”.
Trei lucruri de reținut despre cum funcționează:
Se aplică direct. Fiind regulament, nu directivă, nu trebuie transpus în legea românească pentru a produce efecte. O directivă spune statelor ce rezultat să obțină și le lasă să scrie propria lege; un regulament este el însuși legea. Obligațiile există pentru firmele din România indiferent de ce face Parlamentul de la București.
Nu împarte lumea în „firme de AI” și restul. Împarte după rol — cine construiește sistemul și cine îl folosește — și după cât de riscantă e utilizarea. O firmă care doar folosește un instrument cumpărat are și ea obligații, mai puține.
Se aplică pe etape. Asta e sursa întregii confuzii, și de asta următoarea secțiune e un calendar.
Calendarul real: ce se aplică acum, ce a fost mutat
1 aug 2024
Regulamentul intră în vigoare
TrecutDin acest moment încep să curgă toate termenele de mai jos.
2 feb 2025
Practicile interzise și alfabetizarea AI
Se aplicăSunt interzise scoringul social, manipularea prin tehnici subliminale, exploatarea vulnerabilităților și anumite utilizări biometrice. În paralel, firmele trebuie să ia măsuri ca oamenii care lucrează cu AI să înțeleagă ce folosesc.
2 aug 2025
Modelele de uz general și regimul de amenzi
Se aplicăObligații pentru furnizorii de modele mari — cei care construiesc sistemele pe care le folosim cu toții. Tot atunci au devenit aplicabile articolele despre sancțiuni.
2 aug 2026
Transparența — Articolul 50 devine aplicabilă
Se aplică acumChatboții trebuie să se declare. Conținutul generat trebuie marcat. Deepfake-urile trebuie semnalate. Aceasta este partea care privește cele mai multe firme obișnuite.
2 dec 2026
Termen de grație pentru marcare — și două interdicții noi
UrmeazăSistemele generative aflate pe piață înainte de 2 august 2026 au timp până atunci să implementeze marcarea citibilă de mașină; doar pentru obligația asta, restul se aplicau deja. Tot atunci devin aplicabile două interdicții adăugate prin modificarea din iulie: sistemele care generează imagini intime fără consimțământul persoanei și cele care generează material de abuz sexual asupra copiilor. Ambele sunt în categoria cu amenda maximă.
2 feb 2027
Instrumentele de detectare devin interoperabile
UrmeazăSemnatarii Codului de bune practici se obligă ca, până la această dată, marcajele lor să poată fi verificate și din afară — printr-un API public standardizat, printr-un indicator citibil inclus în conținut, printr-o soluție comună operată de un consorțiu, sau printr-un echivalent.
2 aug 2027
Modelele de uz general aflate deja pe piață
UrmeazăCele lansate înainte de 2 august 2025 trebuie aduse în conformitate până la această dată. Privește furnizorii de modele, nu firmele care le folosesc.
2 dec 2027
Sistemele cu risc înalt, de sine stătătoare
AmânatRecrutare, evaluarea studenților, evaluarea bonității, acces la servicii esențiale. Termenul inițial era 2 august 2026 și a fost mutat cu peste un an. Aici e „amânarea” despre care s-a scris în presă.
2 aug 2028
AI încorporat în produse reglementate
AmânatDispozitive medicale, utilaje, jucării, autovehicule — produse care aveau deja reguli europene de siguranță și în care intră acum și componenta de inteligență artificială.
Te privește? Răspunsul scurt, pe situații
Alege situația ta
Șapte situații din piața românească. Toate răspunsurile sunt în pagină — butoanele doar te duc direct la al tău.
Da, te privește.
Trebuie să fie clar că vizitatorul vorbește cu un program, nu cu un om — o mențiune vizibilă, la prima interacțiune.
Dacă botul e cumpărat de la un furnizor, obligația de proiectare e a lui. În practică însă, ghidul Comisiei repartizează răspunderea după cine a decis punerea în funcțiune și cine stabilește modul concret de utilizare — adică, deseori, tot tu.
În general, nu te privește.
Obligația acoperă doar textul publicat pentru a informa publicul pe teme de interes public — nu descrieri de produs, nu reclame, nu texte comerciale.
Iar dacă un om revizuiește textul și își asumă răspunderea editorială, excepția se aplică oricum.
Depinde cât de mult ai modificat.
Ajustările obișnuite de editare — lumină, contrast, decupaj — sunt exceptate.
Adăugarea sau ștergerea de elemente, schimbarea a ceea ce se vede în imagine, mai ales dacă rezultatul pare real, activează obligația de a declara.
Nu e risc înalt — cu o excepție care contează.
Recomandările și prețul dinamic în sine nu intră la transparență. Dar același magazin poate intra pe alte uși: imaginile de produs generate cu AI care par fotografii reale, botul de suport, textele scrise automat.
Constrângerile suplimentare vin din GDPR și din legislația de protecție a consumatorului.
Excepția: dacă evaluezi bonitatea unor persoane fizice — de exemplu o funcție de tip „cumpără acum, plătește mai târziu” — asta este risc înalt, cu termen decembrie 2027.
Da, dar abia din decembrie 2027.
Este risc înalt. Orice material care spune încă „august 2026” pentru recrutare a fost scris înainte de modificarea din iulie.
Când se va aplica, va cere supraveghere umană reală, informarea candidaților și a reprezentanților salariaților, și păstrarea jurnalelor.
Da, pe trei niveluri deodată.
Call-center care măsoară tonul apelurilor, cameră care estimează starea clienților în magazin, control de acces cu recunoaștere facială.
Unele utilizări sunt de-a dreptul interzise — vezi secțiunea următoare. Altele sunt risc înalt. Iar informarea oamenilor expuși se cere deja din 2 august 2026.
Aici obligațiile pot deveni mai extinse.
Rolul pe care îl ai — furnizor sau implementator — decide cât de multe obligații îți revin, iar el nu se stabilește după cum vă înțelegeți, ci după fapte.
Merită o secțiune proprie: vezi „Furnizor sau implementator” mai jos.
Ce este interzis complet
Se vorbește puțin despre partea asta, deși are cea mai mare amendă și se aplică din februarie 2025. Nu există termen de grație, nu există derogare pentru firmele mici, iar plafonul este de 35 de milioane de euro sau 7% din cifra de afaceri mondială.
Sunt interzise, printre altele:
- manipularea prin tehnici subliminale sau înșelătoare, care denaturează comportamentul unei persoane în așa fel încât să îi provoace un prejudiciu semnificativ;
- exploatarea vulnerabilităților legate de vârstă, dizabilitate sau situație socio-economică;
- scoringul social — clasificarea oamenilor după comportament sau caracteristici personale, cu efecte defavorabile în contexte fără legătură cu datele colectate;
- estimarea riscului ca o persoană să comită o infracțiune, pe baza profilării sau a trăsăturilor de personalitate;
- extragerea nețintită de imagini faciale de pe internet sau din camere de supraveghere, pentru a construi baze de date de recunoaștere;
- recunoașterea emoțiilor la locul de muncă și în instituțiile de învățământ, în afara motivelor medicale sau de siguranță;
- categorizarea biometrică prin care se deduc rasa, opiniile politice, apartenența sindicală, convingerile religioase sau viața sexuală;
- identificarea biometrică la distanță, în timp real, în spații publice, pentru aplicarea legii — cu excepții strict enumerate.
Două dintre ele ating firme obișnuite mai des decât pare: recunoașterea emoțiilor angajaților — inclusiv scorurile automate de „ton” sau „atitudine” din unele platforme de call-center — și categorizarea biometrică a clienților. Dacă un furnizor îți vinde o funcție care sună așa, întreabă exact ce măsoară.
Din 2 decembrie 2026 se adaugă două interdicții noi: sistemele AI care generează imagini intime fără consimțământul persoanei și cele care generează material de abuz sexual asupra copiilor.
Cele patru obligații de transparență
Articolul 50 este partea care se aplică din 2 august 2026. Se aplică indiferent de nivelul de risc al sistemului. Comisia Europeană a adoptat pe 20 iulie 2026 un ghid de interpretare — nu e obligatoriu, dar e referința.
1. Omul trebuie să știe că vorbește cu o mașină
Sistemele destinate să interacționeze direct cu oameni trebuie proiectate astfel încât persoana să afle că interacționează cu un sistem de inteligență artificială.
Excepție: când este evident pentru o persoană rezonabil de informată, atentă și circumspectă, ținând cont de circumstanțe și de contextul utilizării. Testul se raportează la publicul căruia i te adresezi efectiv. Rămân în afara obligației și sistemele care doar sprijină o decizie internă, fără ca persoana să interacționeze cu ele.
În practică: o mențiune scurtă în deschiderea conversației. Nu un paragraf juridic — o propoziție pe care o citește oricine.
De copiat, dacă ai un chatbot
Discuți cu un asistent automat, nu cu un coleg din echipă.
Legea cere ca informarea să fie clară și să ajungă la om cel târziu la prima interacțiune. Restul e recomandarea noastră de implementare: las-o vizibilă fără să fie nevoie de un clic și pune lângă ea felul în care se ajunge la o persoană — o adresă sau un buton.
2. Conținutul generat trebuie marcat citibil de mașină
Rezultatele sistemelor generative — sunet, imagine, video și text — trebuie marcate ca fiind generate sau manipulate artificial, într-un format pe care un program îl poate citi. Nu e un text vizibil pe imagine, ci un marcaj în fișier: metadate semnate sau un filigran imperceptibil.
Cine poartă obligația: furnizorul sistemului. Adică, pentru majoritatea firmelor, nu tu, ci cel de la care cumperi instrumentul.
Excepții: funcțiile de asistare la editarea obișnuită și rezultatele care nu modifică substanțial datele de intrare. Ghidul mai scoate din calcul comunicarea între mașini, rezultatele intermediare din fluxuri industriale în circuit închis, traducerile automate, codul sursă și rezultatele foarte scurte.
Termen special: sistemele aflate pe piață înainte de 2 august 2026 au timp până la 2 decembrie 2026 pentru această obligație.
3. Recunoașterea emoțiilor și categorizarea biometrică se anunță
Cine expune oameni unui sistem care le analizează emoțiile sau îi clasifică pe criterii biometrice — trăsături fizice sau comportamentale, de la chip la voce — trebuie să îi informeze.
Pentru majoritatea firmelor obișnuite, obligația nu se activează. Devine relevantă în retail cu analiză video, în call-centere cu analiză vocală, în securitate. Atenție însă la secțiunea despre practicile interzise: în relația cu angajații, unele dintre aceste utilizări nu se anunță, se opresc.
4. Deepfake-urile și textele de interes public
Deepfake. Cine publică imagine, sunet sau video generat ori manipulat cu AI, care seamănă cu persoane, obiecte, locuri sau evenimente reale și care ar părea în mod fals autentic, trebuie să declare asta. Nu contează dacă ai vrut sau nu să induci pe cineva în eroare. Testul se face raportat la publicul căruia i se adresează materialul — pragul e mai jos dacă printre destinatari sunt copii.
Operele artistice, satirice sau ficționale fac excepție parțială: declarația se face într-un mod care nu strică experiența. Ghidul final a îngustat însă excepția — conținutul exclusiv informativ sau comercial nu beneficiază de ea. O campanie de brand nu devine „operă” pentru că e stilizată.
De copiat, pentru imagine
Dacă imaginea a fost generată de la zero
Imagine generată cu inteligență artificială.
Dacă e o fotografie reală, modificată cu AI
Imagine modificată cu ajutorul inteligenței artificiale.
Regulamentul tratează diferit conținutul generat de cel manipulat, așa că eticheta trebuie să spună ce s-a întâmplat de fapt. Se pune lângă imagine, în legendă sau peste ea — nu ascunsă în metadate, unde nu o vede nimeni. Pentru video, la început sau într-un cartuș permanent.
Text. Textul generat cu AI și publicat pentru a informa publicul pe teme de interes public trebuie declarat — cu excepția cazului în care a existat revizuire umană sau control editorial și cineva își asumă răspunderea. Aceasta este excepția care scoate din calcul cea mai mare parte a conținutului de firmă.
Furnizor sau implementator: rolul decide totul
Regulamentul stabilește obligațiile în funcție de rol, nu de mărimea firmei.
| Rol | Ce înseamnă |
|---|---|
| Furnizor | Dezvoltă un sistem AI — sau pune pe cineva să îl dezvolte pentru el — și îl pune pe piață sub numele sau marca proprie, contra cost sau gratuit. |
| Implementator | Folosește un sistem AI în activitatea profesională, sub autoritatea sa. |
| Importator | Stabilit în UE, aduce pe piață un sistem care poartă numele unei firme din afara Uniunii. |
| Distribuitor | Orice alt actor din lanț care face sistemul disponibil. |
Majoritatea firmelor sunt implementatori. Obligațiile lor sunt cele din Articolul 50 alineatele 3 și 4, plus măsurile de alfabetizare AI pentru angajați — adică grija ca oamenii care folosesc instrumentele să înțeleagă ce fac acestea și unde greșesc.
Ce înseamnă, de fapt, „risc înalt”
Termenul apare peste tot și e rar explicat. Un sistem e cu risc înalt pe una din două căi:
Anexa III — domenii listate. Biometrie, infrastructură critică, educație și evaluarea cursanților, ocuparea forței de muncă și gestionarea angajaților (inclusiv trierea candidaților), accesul la servicii esențiale publice și private — printre care evaluarea bonității și tarifarea asigurărilor de viață și de sănătate —, aplicarea legii, migrație și azil, justiție și procese democratice.
Anexa I — componentă de siguranță într-un produs reglementat. Sistemul face parte dintr-un produs care trece deja printr-o evaluare de conformitate europeană: dispozitiv medical, utilaj, jucărie, ascensor, autovehicul.
Există și o supapă: un sistem dintr-un domeniu listat nu e risc înalt dacă face doar o sarcină procedurală restrânsă, dacă îmbunătățește rezultatul unei activități umane deja încheiate, dacă detectează tipare fără să înlocuiască evaluarea omului, sau dacă execută o sarcină pregătitoare. Excepția cade însă complet dacă sistemul profilează persoane fizice.
Diferența practică e mare: la risc înalt vorbim de sistem de management al riscului, guvernanța datelor, documentație tehnică, jurnalizare, supraveghere umană, evaluare de conformitate și înregistrare într-o bază de date europeană. La transparență vorbim de o propoziție și o etichetă.
Nu scapi folosind unelte americane
O firmă din România care folosește un instrument AI american este implementator și intră sub regulament, pentru că este stabilită în Uniune. În plus, regulamentul prinde și furnizori sau implementatori din afara UE atunci când rezultatul produs de sistem este folosit în Uniune.
Ce este exclus
Securitatea națională și utilizările militare. Cercetarea științifică. Testarea dinaintea punerii pe piață — cu excepția testării în condiții reale. Uzul strict personal, neprofesional. Software-ul liber și open-source beneficiază de o excepție — dar aceasta cade în cazul sistemelor cu risc înalt, al practicilor interzise și al obligațiilor de transparență.
Firmele mici nu au o scutire generală
Nu există o scutire generală pentru IMM-uri. Există doar ușurări: documentație tehnică simplificată, acces prioritar la spațiile de testare organizate de autorități și taxe reduse la evaluarea de conformitate. Aproape toate contează însă numai dacă ești furnizor de sistem cu risc înalt. La transparență nu ușurează nimic. Singurul beneficiu real e la amenzi.
Amenzile
Se aplică de autoritățile naționale de supraveghere a pieței.
| Ce încalci | Plafon | Cum se calculează |
|---|---|---|
| Practicile interzise | 35 mil. € sau 7% | Din cifra de afaceri mondială anuală. Se ia valoarea mai mare. |
| Alte obligații, inclusiv transparența | 15 mil. € sau 3% | Se ia valoarea mai mare. |
| Informații incorecte către autorități | 7,5 mil. € sau 1% | Se ia valoarea mai mare. |
| Aceleași fapte, comise de un IMM sau startup | valoarea mai mică | Plafonul se inversează în favoarea firmei mici. |
Ultima linie contează mai mult decât pare. Pentru o firmă mică, plafonul nu e „15 milioane sau 3%, care e mai mare” — ci care e mai mic. Pentru o firmă cu o cifră de afaceri de un milion de euro, diferența e între 15 milioane și 30.000 de euro. Modificarea din iulie 2026 a extins plafonul mai mic și la întreprinderile mici cu capitalizare medie (small mid-caps): firme care nu sunt IMM-uri, au sub 750 de angajați și fie o cifră de afaceri anuală de cel mult 150 de milioane de euro, fie un total al bilanțului anual de cel mult 129 de milioane.
La stabilirea sumei se ține cont de gravitate și durată, de numărul de persoane afectate, de sancțiuni anterioare, de mărimea firmei, de beneficiul obținut și de gradul de cooperare.
Separat, Comisia Europeană poate amenda direct furnizorii de modele de uz general, tot din 2 august 2026, iar Oficiul european pentru AI poate aplica penalități periodice de până la 5% din cifra de afaceri zilnică medie.
Situația din România
Aici apare o particularitate importantă pentru România.
Nu există lege națională de punere în aplicare. Nici lege, nici ordonanță, nici hotărâre de guvern. Există un memorandum de guvern din 12 martie 2026 care desemnează autoritățile — un act intern, care nu poate conferi competențe de control și de sancționare.
Autoritățile propuse prin acel memorandum, printre altele: ANCOM pentru supravegherea pieței și ca punct unic de contact cu instituțiile europene, ADR ca autoritate care evaluează și desemnează organismele de certificare, ASF și BNR pentru sectorul financiar, ANSPDCP pentru zona de biometrie, justiție și procese democratice, plus Inspecția Muncii, agenția medicamentului și autoritatea navală pentru sistemele încorporate în produse.
Pe 24 iulie 2026, ANCOM a declarat public că autoritățile încă lucrează la cadrul național și că vor putea verifica și sancționa doar după intrarea în vigoare a actului normativ național.
Ce se înțelege greșit chiar acum
Fiecare dintre afirmațiile de mai jos circulă activ, în presă sau în materiale de consultanță.
Ce se spune
Cum stau lucrurile
AI Act-ul a fost amânat.
- Doar partea de risc înalt, mutată la 2 decembrie 2027 și 2 august 2028. Transparența a intrat la termen, pe 2 august 2026, iar practicile interzise se aplică din februarie 2025. Multe ghiduri publicate anterior au încă datele vechi.
Modificarea care a amânat termenele e încă o propunere.
- Nu. A fost publicată pe 24 iulie 2026 și a intrat în vigoare pe 27 iulie 2026.
În România nu se aplică nimic, că nu avem lege.
- Fals. Regulamentul se aplică direct. Lipsește doar mecanismul prin care o autoritate română poate da amenzi.
Tot textul scris cu AI trebuie etichetat.
- Nu. Doar textul publicat pentru a informa publicul pe teme de interes public, și doar dacă nu a trecut prin control editorial uman.
Dacă îți pui numele firmei pe un sistem AI, devii automat furnizor.
- Doar la sistemele cu risc înalt. În rest devii furnizor dacă dezvolți sistemul — direct sau prin cineva — și îl pui pe piață sub numele tău. Un instrument cumpărat de-a gata și rebranduit nu te face furnizor, deși te poate lăsa răspunzător de transparență, pe alt temei.
Noi doar folosim ChatGPT, deci nu ne privește.
- Ești implementator — obligațiile de implementator și cele de alfabetizare AI se aplică.
Software-ul open-source e exceptat.
- Excepția cade în cazul sistemelor cu risc înalt, al practicilor interzise și al obligațiilor de transparență.
Alfabetizarea AI a fost eliminată.
- A fost înmuiată, nu eliminată: din „asigură un nivel suficient” în „ia măsuri pentru a sprijini dezvoltarea”. Obligația rămâne.
Riscul limitat este o categorie legală de sine stătătoare.
- Nu există ca atare în regulament. Obligațiile de transparență taie transversal, indiferent de nivelul de risc.
IMM-urile sunt exceptate.
- Nicio scutire. Doar ușurări procedurale și plafonul de amendă mai mic.
Ce ai de făcut, concret
Fă inventarul: unde folosești AI, de fapt?
Chatbot pe site, generare de texte sau imagini, filtrare de CV-uri, recomandări în magazin, analiză de apeluri. Inventarul poate scoate la iveală utilizări pe care echipa nu le considera AI. Fără lista asta, nu poți răspunde la nicio întrebare care urmează.
Verifică dacă vreo utilizare intră la practici interzise.
Scorurile automate de emoție sau atitudine pentru angajați și categorizarea biometrică a clienților pot apărea accidental, prin funcții activate de furnizor. Aici nu există etichetă care să repare situația: utilizarea se oprește.
Stabilește-ți rolul pentru fiecare: furnizor sau implementator?
Dacă instrumentul e cumpărat și folosit ca atare, ești implementator. Devii furnizor dacă îl dezvolți tu și îl pui pe piață sub numele tău, sau dacă îi schimbi scopul astfel încât să devină cu risc înalt.
Verifică dacă chatbotul spune că e robot.
O neconformitate ușor de verificat și, de regulă, simplu de corectat. O propoziție, la prima interacțiune, vizibilă fără să sape nimeni după ea. Textul e mai sus, gata de copiat.
Verifică imaginile pe care le publici de la 2 august 2026 încoace.
Ajustările obișnuite sunt în regulă. Imaginile în care au fost adăugate sau șterse elemente și care par reale trebuie declarate. Pentru ce a fost generat înainte de 2 august 2026 nu există obligație retroactivă.
Pune pe hârtie cine își asumă textele.
Excepția de control editorial funcționează doar dacă există efectiv o persoană care revizuiește și răspunde. Un proces scris, oricât de scurt, valorează mai mult decât o intenție.
Dacă lucrezi cu furnizori sau clienți: pune rolul în contract.
Cine e furnizor și cine e implementator pentru fiecare sistem livrat. Nu schimbă ce spune legea, dar decide între voi cine repară și cine plătește. Este o clarificare contractuală simplă — revizuiește clauza dacă se schimbă rolurile, furnizorul sau modul de utilizare.
Fă un minim de instruire internă.
Obligația de alfabetizare AI se aplică din februarie 2025 și nu cere certificări sau un prag unic. Ca punct de plecare practic: o sesiune documentată, adaptată instrumentelor pe care le folosiți, reguli pentru datele care nu au voie să intre în servicii externe și o persoană la care ajung cazurile neclare. Comisia spune explicit că măsurile se adaptează rolului, riscurilor și contextului — nu există o rețetă unică.
Dacă atingi recrutarea, creditul sau evaluarea persoanelor: pune-ți decembrie 2027 în calendar.
Obligațiile specifice sistemelor cu risc înalt nu se aplică încă. Până atunci rămân însă relevante cele care se aplică deja: practicile interzise, alfabetizarea AI și, unde e cazul, transparența. Din 2 decembrie 2027 se adaugă supravegherea umană documentată, informarea persoanelor evaluate, jurnalele și evaluarea de conformitate. Firmele care încep cu un an înainte nu improvizează în ultima lună.
Ce urmează
Nu au fost publicate încă în Jurnalul Oficial standarde armonizate pentru obligațiile de transparență — adică specificațiile tehnice a căror respectare îți dă prezumția că ești în regulă. În locul lor funcționează un Cod de bune practici, publicat pe 10 iunie 2026 și declarat adecvat de Comisie și de Comitetul european pentru inteligență artificială în 8 și 9 iulie 2026, cu aproximativ 190 de semnatari la finalul lunii iulie. Nu e obligatoriu, dar cine îl respectă are un argument solid.
Codul descrie trei mecanisme de marcare: metadate de proveniență semnate criptografic, cu marcaj temporal și rezistente la modificare — principalul standard folosit azi în practică pentru acest tip de proveniență fiind C2PA, cunoscut și ca Content Credentials —, filigran imperceptibil care supraviețuiește conversiei între formate, și, opțional, amprentarea conținutului cu jurnalizare.
Pentru România, următorul pas real este actul normativ care va da autorităților competența de a controla și de a sancționa. Până atunci, obligațiile rămân aplicabile, chiar dacă mecanismul național de control și sancționare nu e încă operațional.
Cum ținem ghidul la zi
Subiectul se mișcă: apar ghiduri de interpretare, standarde, decizii naționale. Ghidul acesta este actualizat pe măsură ce apar. De la prima modificare încolo, data ultimei actualizări apare lângă data publicării, în capul articolului, iar aici rămâne istoricul complet.
Jurnalul modificărilor:
- 10 august 2026, revizia 2 — corecturi după un audit editorial extern. Am separat peste tot „intrarea în vigoare” a regulamentului de data la care obligațiile devin aplicabile. Am restrâns afirmația despre România la autoritățile române și la sancțiunile din AI Act. Am eliminat pragul unic sugerat pentru alfabetizarea AI și îndemnul „nu ai nimic de făcut” pentru utilizările care devin cu risc înalt în 2027. Am separat eticheta pentru conținut generat de cea pentru conținut modificat. Am completat definiția întreprinderilor mici cu capitalizare medie.
- 10 august 2026 — prima publicare. Verificat față de textul Regulamentului (UE) 2024/1689 în versiunea consolidată, ghidul Comisiei Europene privind transparența din 20 iulie 2026, comunicatul ANCOM din 24 iulie 2026 și Codul de bune practici privind transparența.
Dacă observi o informație depășită sau greșită, scrie-ne — corectăm și notăm modificarea aici.
Surse
Textul integral, în română, al Regulamentului (UE) 2024/1689, modificat prin Regulamentul (UE) 2026/1744, în vigoare din 27 iulie 2026. Calendarul de aplicare, ghidul privind obligațiile de transparență și Codul de bune practici, publicate de Comisia Europeană. Textul Articolului 50 în AI Act Service Desk al Comisiei Europene, împreună cu întrebările frecvente despre obligațiile de transparență și cu întrebările frecvente despre alfabetizarea AI. Comunicatul ANCOM din 24 iulie 2026 privind stadiul cadrului de implementare în România.
Acest ghid este o informare, nu consultanță juridică. Pentru situația concretă a firmei tale, citește textul regulamentului sau întreabă un avocat.
De ce am scris ghidul ăsta
Construim produse digitale din 2017, folosim inteligență artificială zilnic în munca noastră și avem propriile produse în producție. Când a devenit aplicabilă partea de transparență, am căutat o explicație limpede în română și am găsit fie texte juridice greu de citit, fie articole care repetau greșit că totul a fost amânat.
Așa că am scris-o noi, cu sursele la vedere. Dacă ai un proiect în care intră și inteligență artificială și vrei să știi ce obligații îți revin, scrie-ne.
