AI Act: ce se aplică din 2 august 2026 și ce înseamnă pentru firmele din România

Din 2 august 2026 se aplică obligațiile de transparență prevăzute de AI Act, relevante pentru multe dintre firmele care folosesc sisteme de inteligență artificială. În aceeași perioadă s-a scris însă că „AI Act a fost amânat”.

Cele două informații nu se contrazic. Obligațiile de transparență au devenit aplicabile la termen, în timp ce o parte dintre obligațiile pentru sistemele cu risc înalt au fost mutate în 2027 și 2028.

Mai jos explicăm ce se aplică deja, ce urmează și ce trebuie verificat în funcție de modul în care folosești AI.

Esențialul, pe scurt

Ce este AI Act

AI Act este Regulamentul (UE) 2024/1689, care stabilește reguli pentru dezvoltarea și utilizarea sistemelor de inteligență artificială în Uniunea Europeană. În iulie 2026, regulamentul a fost modificat prin Regulamentul (UE) 2026/1744, cunoscut și ca „Digital Omnibus”.

Pentru a înțelege restul ghidului, sunt importante trei lucruri.

Regulamentul se aplică direct. Spre deosebire de o directivă, nu trebuie transpus într-o lege românească pentru ca obligațiile sale să producă efecte. Cadrul național este important pentru control și sancționare, dar nu pentru existența obligațiilor în sine.

Obligațiile depind de rol și de utilizare. AI Act nu se aplică doar companiilor care dezvoltă produse AI. O firmă care folosește un sistem cumpărat de la alt furnizor poate avea propriile obligații, chiar dacă acestea sunt mai limitate decât cele ale dezvoltatorului.

Regulile se aplică în etape. Unele prevederi sunt deja aplicabile, în timp ce altele intră în vigoare mai târziu. De aici vine o mare parte din confuzia legată de termene.

Calendarul: ce se aplică acum și ce a fost amânat

1. 1 aug 2024

   Regulamentul intră în vigoare

   Trecut

   Din această dată au început să curgă termenele prevăzute pentru aplicarea diferitelor obligații.

2. 2 feb 2025

   Practicile interzise și alfabetizarea AI

   Se aplică

   Din această dată se aplică interdicțiile privind, printre altele, scoringul social, anumite forme de manipulare, exploatarea vulnerabilităților și unele utilizări biometrice. Tot de atunci, organizațiile trebuie să ia măsuri pentru ca persoanele care folosesc sisteme AI în activitatea lor să înțeleagă suficient de bine instrumentele cu care lucrează, limitele lor și riscurile relevante pentru contextul respectiv.

3. 2 aug 2025

   Modelele de uz general și regimul sancțiunilor

   Se aplică

   Au devenit aplicabile obligațiile pentru furnizorii de modele AI de uz general, adică pentru companiile care dezvoltă modelele pe care se bazează multe dintre instrumentele folosite ulterior de alte firme. Tot atunci au devenit aplicabile și articolele referitoare la sancțiuni.

4. 2 aug 2026

   Se aplică obligațiile de transparență din Articolul 50

   Se aplică acum

   Aceasta este data relevantă pentru multe dintre situațiile obișnuite întâlnite în firme: chatboți, conținut generat sau modificat cu AI, recunoașterea emoțiilor și anumite forme de categorizare biometrică. Din această dată, utilizatorii trebuie informați în situațiile prevăzute de Articolul 50, iar anumite tipuri de conținut trebuie marcate sau declarate.

5. 2 dec 2026

   Termen pentru marcarea tehnică și două interdicții noi

   Urmează

   Sistemele generative aflate pe piață înainte de 2 august 2026 au până la 2 decembrie 2026 pentru a implementa obligația de marcare într-un format care poate fi citit automat. Termenul suplimentar se referă la această obligație tehnică, nu la toate regulile de transparență. Tot din 2 decembrie 2026 devin aplicabile două interdicții introduse prin modificarea din iulie: sistemele care generează imagini intime fără consimțământul persoanei și sistemele care generează materiale de abuz sexual asupra copiilor. Pentru aceste practici se aplică nivelul maxim de sancțiune prevăzut de regulament.

6. 2 feb 2027

   Interoperabilitatea instrumentelor de detectare

   Urmează

   Semnatarii Codului de bune practici și-au asumat ca marcajele folosite să poată fi verificate și din exterior, prin soluții precum API-uri publice standardizate, indicatori incluși în conținut sau mecanisme comune de verificare.

7. 2 aug 2027

   Modelele de uz general deja aflate pe piață

   Urmează

   Modelele lansate înainte de 2 august 2025 trebuie aduse în conformitate până la această dată. Obligația îi privește pe furnizorii acestor modele, nu firmele care doar le folosesc.

8. 2 dec 2027

   Sistemele cu risc înalt de sine stătătoare

   Amânat

   Aici intră, printre altele, anumite sisteme folosite în recrutare, evaluarea studenților, evaluarea bonității sau accesul la servicii esențiale. Termenul inițial era 2 august 2026, dar a fost amânat până la 2 decembrie 2027. Aceasta este una dintre amânările la care s-au referit materialele apărute în presă.

9. 2 aug 2028

   AI încorporat în produse reglementate

   Amânat

   Termenul se referă la sisteme AI integrate în produse care fac deja obiectul unor reguli europene de siguranță, precum dispozitive medicale, utilaje, jucării sau autovehicule.

Cum se aplică în situații obișnuite

Ce este interzis

Practicile interzise sunt una dintre părțile AI Act care se aplică deja, din februarie 2025. Pentru ele nu există un termen general de grație pentru firmele mici, iar plafonul maxim al amenzii este de 35 de milioane de euro sau 7% din cifra de afaceri mondială anuală.

Printre practicile interzise se numără:

• manipularea prin tehnici subliminale sau înșelătoare, atunci când aceasta denaturează comportamentul unei persoane și îi poate provoca un prejudiciu semnificativ;
• exploatarea vulnerabilităților asociate vârstei, dizabilității sau situației socio-economice;
• scoringul social, atunci când oamenii sunt clasificați pe baza comportamentului sau a unor caracteristici personale, iar clasificarea produce efecte defavorabile în contexte care nu au legătură cu datele colectate;
• estimarea riscului ca o persoană să comită o infracțiune exclusiv pe baza profilării sau a trăsăturilor de personalitate;
• colectarea nețintită de imagini faciale de pe internet sau din sisteme de supraveghere pentru construirea unor baze de date de recunoaștere facială;
• recunoașterea emoțiilor la locul de muncă și în instituțiile de învățământ, cu excepția situațiilor permise pentru motive medicale sau de siguranță;
• categorizarea biometrică folosită pentru a deduce rasa, opiniile politice, apartenența sindicală, convingerile religioase sau viața sexuală;
• identificarea biometrică la distanță, în timp real, în spații publice, în scopul aplicării legii, în afara excepțiilor expres prevăzute.

Două situații merită verificate cu atenție și în companii care nu lucrează în mod obișnuit cu sisteme biometrice: funcțiile care încearcă să evalueze emoțiile sau „atitudinea” angajaților și soluțiile care clasifică biometric clienții.

Dacă un furnizor oferă o astfel de funcție într-un produs mai larg, este important să fie verificat exact ce măsoară sistemul și în ce scop sunt folosite rezultatele.

Din 2 decembrie 2026 se adaugă și interdicțiile privind sistemele care generează imagini intime fără consimțământ și cele care generează materiale de abuz sexual asupra copiilor.

Cele patru obligații de transparență

Articolul 50 se aplică din 2 august 2026, indiferent de clasificarea generală de risc a sistemului. Comisia Europeană a publicat pe 20 iulie 2026 un ghid de interpretare. Ghidul nu are aceeași forță juridică precum regulamentul, dar este un reper important pentru modul de aplicare.

1. Persoana trebuie să știe că interacționează cu un sistem AI

Sistemele proiectate pentru a interacționa direct cu oameni trebuie să permită informarea persoanei că interacționează cu un sistem de inteligență artificială.

Există o excepție atunci când acest lucru este evident pentru o persoană rezonabil de informată, atentă și circumspectă, ținând cont de context și de publicul căruia i se adresează sistemul.

Nu intră aici sistemele care funcționează exclusiv în fundal și sprijină o decizie internă, fără să interacționeze direct cu persoana vizată.

În cazul unui chatbot, informarea poate fi foarte scurtă. Important este să fie clară și să apară cel târziu la prima interacțiune.

2. Conținutul generat trebuie să includă un marcaj tehnic

Furnizorii sistemelor generative trebuie să se asigure că rezultatele generate sau manipulate artificial — sunet, imagini, video și text — includ un marcaj într-un format care poate fi citit automat.

Nu este vorba despre o etichetă vizibilă pusă peste imagine, ci despre un mecanism tehnic inclus în fișier, cum ar fi metadate semnate sau un filigran imperceptibil.

În cele mai multe situații, această obligație revine furnizorului instrumentului, nu firmei care îl folosește.

Sunt exceptate, printre altele, funcțiile folosite pentru editări obișnuite și rezultatele care nu modifică substanțial datele de intrare. Ghidul Comisiei menționează și alte situații care nu intră în această obligație, precum comunicarea între sisteme, anumite rezultate intermediare din fluxuri industriale, traducerile automate, codul sursă și rezultatele foarte scurte.

Pentru sistemele aflate deja pe piață înainte de 2 august 2026, termenul pentru implementarea acestui marcaj tehnic este 2 decembrie 2026.

3. Recunoașterea emoțiilor și categorizarea biometrică trebuie declarate

Atunci când oamenii sunt expuși unui sistem care le analizează emoțiile sau îi clasifică pe baza unor caracteristici biometrice, aceștia trebuie informați.

Pentru multe firme, regula nu va fi relevantă în activitatea de zi cu zi. Ea poate deveni însă importantă în retail, în call-centere, în securitate sau în alte contexte în care sunt analizate imagini, voci ori alte trăsături fizice sau comportamentale.

Trebuie verificată separat și lista practicilor interzise. În unele contexte, în special în relația cu angajații, anumite utilizări nu pot fi rezolvate printr-o simplă informare, pentru că sunt interzise.

4. Deepfake-urile și anumite texte trebuie declarate

Cine publică imagini, sunet sau video generate ori manipulate cu AI, care seamănă cu persoane, obiecte, locuri sau evenimente reale și poate fi perceput în mod fals ca autentic, trebuie să declare intervenția.

Obligația nu depinde de intenția de a induce publicul în eroare. Contează modul în care materialul poate fi perceput de publicul căruia îi este destinat. Atunci când printre destinatari sunt copii, evaluarea trebuie făcută ținând cont și de acest lucru.

Pentru opere artistice, satirice sau ficționale există o excepție parțială, care permite o formă de informare adaptată astfel încât să nu afecteze în mod nejustificat experiența. Conținutul exclusiv informativ sau comercial nu beneficiază însă automat de această excepție.

În cazul textului, obligația este mai restrânsă. Ea privește textele generate sau manipulate cu AI și publicate cu scopul de a informa publicul cu privire la chestiuni de interes public.

Dacă textul a fost revizuit de o persoană, există control editorial și cineva își asumă răspunderea pentru publicare, se aplică excepția prevăzută de regulament. Pentru majoritatea conținutului comercial al unei firme, aceasta este o distincție importantă.

Ce se întâmplă cu materialele realizate înainte de 2 august 2026

Pentru imagine, sunet și video contează data la care a fost generat sau manipulat conținutul. Materialele realizate înainte de 2 august 2026 nu intră sub obligația retroactivă de etichetare, deși Comisia încurajează informarea voluntară.

Pentru textele de interes public contează data publicării. Un text realizat înainte de 2 august, dar publicat ulterior, poate intra sub obligație dacă nu se aplică excepția privind controlul editorial uman.

Furnizor sau implementator: de ce contează rolul

AI Act stabilește obligațiile în funcție de rolul pe care îl are fiecare organizație în raport cu sistemul.

Cele mai multe firme care cumpără și folosesc instrumente AI sunt implementatori. Pe lângă obligațiile de transparență care le pot reveni în funcție de utilizare, ele trebuie să ia și măsuri de alfabetizare AI pentru persoanele care lucrează cu aceste instrumente.

Când devii furnizor

Simplul fapt că un instrument AI poartă marca firmei tale nu te transformă automat în furnizor în toate situațiile.

Regula din Articolul 25 privind schimbarea rolului se aplică sistemelor cu risc înalt. Pentru alte sisteme, devii furnizor atunci când dezvolți sistemul — direct sau printr-un terț — și îl introduci pe piață sub propriul nume sau propria marcă.

Un instrument cumpărat ca produs finit și rebranduit nu intră automat în această situație.

Separat, o organizație poate ajunge furnizor dacă modifică scopul unui sistem astfel încât acesta să intre în categoria de risc înalt.

În cazul chatboților, răspunderea pentru informarea utilizatorului trebuie analizată separat. Ghidul Comisiei se uită la cine a decis punerea sistemului în funcțiune și la cine stabilește modul concret de utilizare. De aceea, o firmă care folosește un chatbot sub propria marcă poate avea în continuare responsabilități privind transparența, fără ca motivul să fie automat Articolul 25.

Contractul dintre furnizor și client poate stabili cine își asumă anumite sarcini și costuri. Nu poate însă schimba definițiile din regulament. Dacă apare un control, rolul fiecărei părți va fi analizat în funcție de situația reală.

Ce înseamnă „risc înalt”

Un sistem poate ajunge în categoria de risc înalt pe două căi principale.

Anexa III — domenii și utilizări enumerate. Aici intră anumite utilizări în biometrie, infrastructură critică, educație, recrutare și gestionarea angajaților, acces la servicii esențiale publice și private, evaluarea bonității, asigurări de viață și sănătate, aplicarea legii, migrație și azil, justiție și procese democratice.

Anexa I — componente de siguranță ale unor produse reglementate. Este cazul sistemelor AI integrate în produse care fac deja obiectul unor proceduri europene de evaluare a conformității, cum ar fi dispozitivele medicale, utilajele, jucăriile, ascensoarele sau autovehiculele.

Există și excepții pentru anumite sisteme din domeniile enumerate, atunci când acestea îndeplinesc doar sarcini procedurale limitate, pregătitoare sau de sprijin și nu înlocuiesc evaluarea umană. Excepția nu se aplică însă atunci când sistemul realizează profilarea persoanelor fizice.

Diferența dintre un sistem cu risc înalt și o obligație de transparență este importantă. Sistemele cu risc înalt pot presupune cerințe privind managementul riscului, guvernanța datelor, documentația tehnică, jurnalizarea, supravegherea umană, evaluarea conformității și înregistrarea într-o bază de date europeană. În multe situații de transparență, măsura necesară este mult mai simplă: o informare clară sau o etichetă.

Dacă folosești instrumente dezvoltate în afara UE

Faptul că un instrument este dezvoltat în Statele Unite sau într-o altă țară din afara UE nu exclude aplicarea AI Act.

O firmă din România care folosește profesional un astfel de instrument poate avea rolul de implementator tocmai pentru că este stabilită în Uniune.

Regulamentul poate fi relevant și pentru furnizori sau implementatori din afara UE atunci când rezultatul produs de sistem este utilizat în Uniune.

Ce este exclus din domeniul de aplicare

Regulamentul prevede excluderi pentru securitatea națională și utilizările militare, anumite activități de cercetare științifică, testarea realizată înainte de punerea pe piață — cu excepția testării în condiții reale — și utilizarea strict personală, neprofesională.

Software-ul liber și open-source beneficiază de anumite excepții, dar acestea nu acoperă sistemele cu risc înalt, practicile interzise și obligațiile de transparență în situațiile prevăzute de regulament.

Ce se aplică firmelor mici

AI Act nu oferă o scutire generală pentru IMM-uri.

Există însă unele măsuri de sprijin sau simplificare, precum documentație tehnică simplificată, acces prioritar la spații de testare organizate de autorități și taxe reduse pentru anumite evaluări de conformitate.

Multe dintre aceste facilități sunt relevante mai ales pentru furnizorii de sisteme cu risc înalt. Obligațiile de transparență nu dispar pentru că firma este mică.

Diferența importantă apare la calcularea plafonului sancțiunilor.

Amenzile

Sancțiunile prevăzute de AI Act sunt aplicate, în principal, prin autoritățile naționale competente.

Pentru un IMM, diferența poate fi foarte mare. Dacă o firmă are o cifră de afaceri anuală de un milion de euro, 3% înseamnă 30.000 de euro, nu 15 milioane.

Modificarea din iulie 2026 a extins acest regim și la întreprinderile mici cu capitalizare medie (small mid-caps): companii care nu mai intră în definiția IMM, dar au sub 750 de angajați și fie o cifră de afaceri anuală de cel mult 150 de milioane de euro, fie un total al bilanțului anual de cel mult 129 de milioane de euro.

La stabilirea sancțiunii efective se ține cont de mai mulți factori, inclusiv gravitatea și durata încălcării, numărul persoanelor afectate, sancțiunile anterioare, dimensiunea firmei, beneficiul obținut și gradul de cooperare cu autoritățile.

Separat, Comisia Europeană poate sancționa direct furnizorii de modele AI de uz general. Oficiul european pentru AI poate aplica și penalități periodice de până la 5% din cifra de afaceri zilnică medie.

Situația din România

România nu are încă un act normativ național care să pună în funcțiune întregul mecanism de aplicare a AI Act la nivel intern.

Există un memorandum guvernamental din 12 martie 2026 care propune împărțirea responsabilităților între mai multe autorități, dar memorandumul este un act intern și nu este suficient, de unul singur, pentru a conferi competențe de control și sancționare.

Printre instituțiile prevăzute în acest cadru se află ANCOM, ADR, ASF, BNR, ANSPDCP, Inspecția Muncii, Agenția Națională a Medicamentului și autoritatea navală, fiecare pentru domeniile care îi revin.

Pe 24 iulie 2026, ANCOM a precizat public că autoritățile lucrează în continuare la cadrul național și că verificarea și sancționarea în baza AI Act vor putea începe după intrarea în vigoare a actului normativ necesar.

Această situație nu înseamnă că AI Act nu se aplică în România. Regulamentul european produce efecte direct. Ceea ce lipsește, deocamdată, este mecanismul național complet prin care autoritățile române să exercite controlul și să aplice sancțiunile prevăzute de regulament.

Atunci când va intra în vigoare cadrul național, obligațiile nu vor începe de la zero în acel moment. Ele există deja de la datele prevăzute în regulament.

În paralel, alte mecanisme de control pot fi deja relevante. Comisia Europeană are competențe în materia modelelor de uz general, iar ANSPDCP poate interveni în baza GDPR atunci când folosirea unui sistem AI presupune prelucrarea datelor cu caracter personal.

AI Act și GDPR sunt două lucruri diferite

Cele două reglementări se pot aplica în același proiect, dar urmăresc probleme diferite.

GDPR privește datele cu caracter personal: ce date colectezi, de ce le colectezi, care este temeiul legal, cât timp le păstrezi și ce drepturi are persoana vizată.

AI Act privește sistemul AI și modul în care este folosit: ce face, ce nivel de risc are, ce obligații îi revin organizației și dacă persoana trebuie informată că interacționează cu un sistem AI.

Un chatbot poate respecta cerințele GDPR și, în același timp, să nu respecte AI Act dacă utilizatorul nu este informat că interacționează cu un sistem AI. Situația poate exista și în sens invers.

Cele două cadre juridice se pot suprapune, dar unul nu îl înlocuiește pe celălalt.

Câteva afirmații care circulă și ce spune regulamentul

Ce merită verificat în firmă

1. 01

   Fă o listă cu toate utilizările AI

   Include nu doar instrumentele evidente, ci și funcțiile integrate în alte produse: chatbotul de pe site, generarea de texte sau imagini, filtrarea CV-urilor, recomandările din magazin, analiza apelurilor sau orice altă funcție care folosește un sistem AI. O listă completă este punctul de plecare pentru orice evaluare ulterioară.

2. 02

   Verifică mai întâi practicile interzise

   Funcțiile care încearcă să evalueze emoțiile sau atitudinea angajaților ori să clasifice biometric clienții pot exista în produse cumpărate de la terți fără ca echipa să le fi analizat separat. Dacă o utilizare intră într-o categorie interzisă, problema nu se rezolvă printr-o etichetă sau printr-o informare suplimentară. Utilizarea respectivă trebuie oprită.

3. 03

   Stabilește rolul pentru fiecare sistem

   Dacă achiziționezi un instrument și îl folosești în activitatea proprie, în mod obișnuit vei fi implementator. Poți deveni furnizor dacă dezvolți sistemul sau îl pui să fie dezvoltat pentru tine și apoi îl introduci pe piață sub propriul nume. Rolul se poate schimba și atunci când modifici scopul unui sistem astfel încât acesta să devină cu risc înalt.

4. 04

   Verifică mesajul chatbotului

   Dacă ai un chatbot care interacționează direct cu utilizatorii, verifică dacă aceștia află clar, cel târziu la prima interacțiune, că vorbesc cu un sistem AI. În multe cazuri, corectarea este simplă și nu necesită un text juridic lung.

5. 05

   Verifică imaginile publicate după 2 august 2026

   Separă editările obișnuite de modificările substanțiale. Luminozitatea, culoarea sau decupajul nu sunt tratate la fel ca adăugarea sau eliminarea unor elemente dintr-o imagine care continuă să pară autentică. Pentru materialele generate înainte de 2 august 2026 nu există obligația retroactivă de etichetare descrisă mai sus.

6. 06

   Stabilește cine își asumă răspunderea editorială pentru texte

   Dacă folosești AI la redactare, merită să existe un proces clar prin care o persoană revizuiește materialul și își asumă publicarea lui. Nu este nevoie de o procedură complicată. Important este ca revizuirea să existe în practică și responsabilitatea să fie clară.

7. 07

   Clarifică rolurile în contractele cu furnizorii și clienții

   Pentru fiecare sistem livrat sau folosit, contractul ar trebui să precizeze rolurile asumate de părți și responsabilitățile operaționale. Contractul nu poate schimba calificarea juridică rezultată din regulament, dar poate reduce ambiguitatea dintre părți privind cine implementează măsurile necesare și cine suportă costurile.

8. 08

   Fă o instruire internă adaptată instrumentelor folosite

   Obligația de alfabetizare AI se aplică din februarie 2025 și nu impune o certificare unică sau un format standard pentru toate firmele. Ca punct de plecare, o sesiune internă documentată poate acoperi instrumentele folosite efectiv, limitele lor, regulile privind datele care nu trebuie introduse în servicii externe și traseul de escaladare pentru situațiile neclare. Măsurile trebuie adaptate rolurilor, riscurilor și contextului organizației.

9. 09

   Dacă folosești AI în recrutare, credit sau evaluarea persoanelor, pregătește-te pentru decembrie 2027

   Obligațiile specifice sistemelor cu risc înalt nu se aplică încă în aceste situații, dar termenul relevant este 2 decembrie 2027. Până atunci se aplică în continuare regulile deja active, inclusiv practicile interzise, alfabetizarea AI și obligațiile de transparență acolo unde sunt relevante. Pregătirea din timp este utilă mai ales pentru procesele care vor necesita supraveghere umană documentată, informarea persoanelor evaluate, păstrarea jurnalelor sau alte măsuri de conformitate.

Ce urmează

La data acestei versiuni nu sunt încă publicate în Jurnalul Oficial standarde armonizate pentru obligațiile de transparență. Aceste standarde ar trebui să ofere specificații tehnice a căror respectare creează o prezumție de conformitate.

În lipsa lor, există Codul de bune practici privind transparența, publicat la 10 iunie 2026 și declarat adecvat de Comisie și de Comitetul european pentru inteligență artificială în 8 și 9 iulie 2026. La finalul lunii iulie avea aproximativ 190 de semnatari.

Codul nu este obligatoriu, dar oferă un reper practic pentru implementare.

Printre mecanismele descrise se află metadatele de proveniență semnate criptografic, marcajele temporale, filigranele imperceptibile care rezistă conversiilor între formate și, opțional, amprentarea conținutului asociată cu jurnalizare.

Unul dintre standardele folosite în practică pentru informațiile de proveniență este C2PA, cunoscut public și prin denumirea Content Credentials.

Pentru România, pasul important rămas este adoptarea actului normativ care va conferi autorităților competențele necesare pentru control și sancționare în baza AI Act. Până atunci, obligațiile prevăzute de regulament rămân aplicabile, chiar dacă mecanismul național nu este încă operațional în întregime.

Cum actualizăm acest ghid

AI Act continuă să fie completat prin ghiduri de interpretare, standarde și măsuri naționale. Vom actualiza articolul atunci când apar schimbări care îi modifică substanțial concluziile.

După prima actualizare, data ultimei revizii este afișată împreună cu data publicării, iar modificările importante sunt păstrate în jurnalul de mai jos.

Jurnalul modificărilor

• 11 august 2026, revizia 3 — rescriere editorială integrală a versiunii în limba română. Informațiile, cifrele și concluziile au fost păstrate, iar formulările au fost revizuite pentru claritate, coerență și naturalețe.
• 10 august 2026, revizia 2 — corecturi după un audit editorial extern. Au fost separate formulările privind intrarea în vigoare a regulamentului de datele la care obligațiile devin aplicabile; afirmația despre România a fost restrânsă la autoritățile române și sancțiunile din AI Act; a fost eliminat pragul unic sugerat pentru alfabetizarea AI și recomandarea că firmele nu ar avea nimic de făcut înainte de aplicarea regulilor de risc înalt; au fost separate etichetele pentru conținut generat și conținut modificat. A fost completată și definiția întreprinderilor mici cu capitalizare medie.
• 10 august 2026 — prima publicare. Articolul a fost verificat față de textul Regulamentului (UE) 2024/1689 în versiunea consolidată, ghidul Comisiei Europene privind transparența din 20 iulie 2026, comunicatul ANCOM din 24 iulie 2026 și Codul de bune practici privind transparența.

Dacă observi o informație care nu mai este actuală sau o eroare, scrie-ne. O vom verifica, iar dacă este necesară o corectură, o vom nota aici.

Surse

Textul integral, în limba română, al Regulamentului (UE) 2024/1689, modificat prin Regulamentul (UE) 2026/1744, în vigoare din 27 iulie 2026.

Calendarul de aplicare, ghidul privind obligațiile de transparență și Codul de bune practici publicate de Comisia Europeană.

Textul Articolului 50 disponibil prin AI Act Service Desk al Comisiei Europene, întrebările frecvente privind obligațiile de transparență și alfabetizarea AI, precum și comunicatul ANCOM din 24 iulie 2026 privind stadiul cadrului de aplicare în România.

Acest articol are rol informativ și nu reprezintă consultanță juridică. Pentru situația concretă a unei organizații, recomandăm verificarea textului regulamentului și, atunci când este necesar, consultarea unui avocat.

De ce am publicat acest ghid

Construim produse digitale din 2017, folosim instrumente de inteligență artificială în activitatea noastră și avem propriile produse aflate în producție.

Când au devenit aplicabile obligațiile de transparență, am căutat o explicație clară, în limba română, care să diferențieze regulile deja aplicabile de termenele amânate. Am găsit fie materiale juridice greu de urmărit pentru cine nu lucrează zilnic cu legislația, fie articole care prezentau amânarea unei părți din regulament ca și cum ar fi fost amânat întregul AI Act.

De aceea am pus într-un singur loc calendarul, situațiile întâlnite cel mai des și sursele pe care se bazează explicațiile de mai sus.